0
  • Nu există produse în coș.
Total:lei 0,00

01 iun.

Postat la 16:20h in Uncategorized by
0 Likes

Mă amuzam și mă întristam în același timp. Un dramatism fin la fel ca briza ce mă dezbrăca de teama de a-l pierde din nou. Rămâneam goală în fața fricii supreme de ieri. Cele mai grele situații ale vieții le înfruntăm goi. Și singuri. Nașterea și moartea sunt doar două dintre ele. Anida Lasto - Dialoguri cu Sufletul ...

22 mai

Postat la 17:30h in Uncategorized by
0 Likes

Iubirea, moartea și timpul sunt măsurile fără de măsură pe care în preajma existenței tale încetez în a încerca să le măsor. Căci fac parte din suflet, iar sufletului nu-i putem da o definiție justă. Infinitului îi atribuim zadarnic propriile limite. Dacă timpul divin este o clipire, omul e doar o lacrimă de-a lui Dumnezeu. Și totuși trăiesc într-o singură secundă. Anida Lasto - Dialoguri cu Sufletul ...

24 ian.

Postat la 15:38h in Uncategorized by
0 Likes

Un om și-un domn Și nicio școală O doamnă cu două pălării Și-un strop din călimară O pasăre și-un ceas Într-un deșert Două fântâni și-un vas Din trupul meu inert Un nor și-un tunet Din niciun cer Trei haine fără suflet În lipsa unui dumnezeu Visându-le pe toate mor Uitând că am visat Cum moartea-i doar un zbor. Anida Lasto ...

05 ian.

Postat la 01:21h in Uncategorized by
0 Likes

Călcând omăt sub pașii anoști, îmi abat direcția către cimitirul din cale, unde sper să găsesc stropul de liniște necesar amintirilor pe care încerc să le adorm în sunete de clopot întârziat. Gardul, ruginit de tăcerea morților îngropați, scârțâie într-o arie ruptă de instrumente pământești. Înaintez ca în propria casă dintr-o copilărie anterioară, ce mă primește cu brațele larg deschise, în sânul unei regăsiri apocaliptice. Crucile...

31 dec.

Postat la 14:03h in Uncategorized by
0 Likes

N-a mai contat. Nu concepeam absența mângâierilor lui. În ochii lui îmi priveam fericirea, iar el mi-a dat drumul ca și cum aș fi fost o străină rătăcită o clipă pe drumul lui. M-a împins într-un abis chinuitor din care nu mai aveam scăpare. Și totuși încă îmi ascultam sufletul ce dorea să mă tortureze fără oprire. Sufletul era un parazit ce absorbea sânge din dureri...